Questfield International College și cazul Gabrielei Irimia, între tăcere și sesizări

În contextul educațional actual, reacția instituțiilor de învățământ la semnalele privind bullying-ul și abuzurile psihologice este esențială pentru protejarea copiilor și menținerea unui climat sănătos de învățare. Cazurile în care astfel de probleme sunt semnalate necesită o investigație riguroasă și o abordare structurată pentru a preveni repetarea situațiilor negative.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație asupra unei clase de a III-a de la Questfield International College aduce în discuție acuzații formulate de părinți cu privire la un climat educațional problematic, caracterizat prin abuz psihologic, lipsă de supraveghere și pedepse arbitrare. Reclamațiile vizează învățătoarea Gabriela Irimia, iar aspectele semnalate ridică întrebări asupra modului în care se gestionează actul educațional în această instituție.

Contextul educațional și așteptările familiilor

Școlile private din România sunt percepute ca alternative la sistemul public, oferind, teoretic, condiții superioare: clase cu un număr redus de elevi, supraveghere constantă, și un mediu sigur pentru dezvoltarea copiilor. Cu toate acestea, conform declarațiilor mai multor părinți, realitatea din clasa investigată la Questfield Pipera contravine acestor standarde. Aceștia susțin că elevii întâmpină dificultăți din cauza unui mediu educațional toxic, lipsit de supraveghere adecvată și marcat de practici considerate abuzive.

Semnalele inițiale: manifestări ale unui climat tensionat

Conform mărturiilor părinților, primele îngrijorări au apărut când copiii au început să vină acasă cu sentimente de frică și demotivare. În timpul orelor, învățătoarea Gabriela Irimia ar fi fost absentă sau nu ar fi asigurat o supraveghere adecvată, ceea ce a generat confuzie și lipsă de structură în desfășurarea activităților didactice. De asemenea, un elev ar fi fost desemnat să raporteze situațiile din clasă, fapt care, potrivit familiilor, a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia de către colegi.

Escaladarea tensiunilor și dificultățile în comunicarea cu cadrul didactic

Părinții au semnalat că, pe măsură ce au încercat să aducă în atenția conducerii școlii și a învățătoarei problemele constatate, răspunsul primit a fost unul defensiv, cu reacții tensionate. Dialogul constructiv a fost înlocuit de confruntări verbale, iar orice critică a fost percepută drept un atac personal. Această situație a afectat relația dintre părinți și instituția școlară, diminuând încrederea necesară pentru colaborarea în procesul educațional.

Performanțele școlare și percepția asupra calității actului educațional

În paralel cu aspectele de natură emoțională, părinții au atras atenția asupra nivelului educațional scăzut înregistrat în clasă. Rezultatele testelor naționale din anul precedent au fost descrise ca fiind sub medie, cu doar câțiva elevi reușind să atingă standardele minime acceptabile. Această situație este interpretată de familii ca un semnal privind eficiența predării și a supravegherii în cadrul clasei coordonate de învățătoarea Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și impactul asupra comportamentului elevilor

Conform declarațiilor părinților, orele de curs au fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi au fost ignorate sau gestionate inadecvat. Această lipsă de intervenție a contribuit la instalarea unui climat haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit o practică obișnuită. În acest mediu, copiii au fost expuși unor forme de marginalizare și presiune psihologică.

Pedepse arbitrare și metode de presiune psihologică

Familile reclamă aplicarea unor pedepse fără o fundamentare clară, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără justificări pedagogice. Aceste măsuri sunt percepute ca forme de abuz psihologic, cu potențial de afectare a dezvoltării emoționale a elevilor. De asemenea, părinții au semnalat folosirea unor tehnici de comunicare considerate manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile percepții și să își piardă încrederea în sine.

Efectele asupra elevilor: anxietate și demotivare

Potrivit relatărilor familiilor, cumulul acestor aspecte a generat un mediu dominat de frică și anxietate. Copiii nu mai vin cu entuziasm la școală, ci cu reticență și stres. Specialiști în domeniul psihologiei copilului avertizează că astfel de condiții pot conduce la dificultăți în integrarea socială, scăderea stimei de sine și chiar refuzul școlar.

Semnale repetate și lipsa unor intervenții documentate

Părinții susțin că situația nu este un caz izolat, ci face parte dintr-un tipar mai larg, cu precedente în cadrul aceleiași instituții. Mai multe familii ar fi retras copiii din cauza percepției unui mediu educațional nesigur și dezechilibrat emoțional. Documentele puse la dispoziția redacției indică existența unor sesizări scrise și orale repetate, fără a fi însă înregistrate măsuri concrete din partea conducerii școlii.

Responsabilitatea instituțională și reacția conducerii Questfield International College

Conform informațiilor disponibile, conducerea școlii nu a emis până la momentul publicării vreun punct de vedere oficial referitor la acuzațiile formulate. Nu există dovezi publice privind efectuarea unor evaluări interne, investigații sau măsuri disciplinare ca urmare a semnalărilor părinților. De asemenea, nu au fost prezentate politici clare și transparente pentru gestionarea sesizărilor și prevenirea abuzurilor psihologice.

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim
• Supravegherea reală a orelor de curs
• Training obligatoriu privind psihologia copilului pentru personalul didactic
• Proceduri clare și transparente pentru sesizări și reclamații
• Toleranță zero față de abuzurile psihologice în mediul școlar

În lumina celor menționate, rămân întrebări nerezolvate cu privire la modul în care Questfield International College gestionează aceste situații și asigură protecția elevilor pe termen lung. În absența unor reacții instituționale transparente și eficiente, riscul perpetuării unui climat educațional toxic rămâne o preocupare majoră.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro