Bullying la Questfield International College, părinți forțați să caute răspunsuri

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită răspunsuri instituționale clare, documentate și eficiente. Atunci când astfel de situații sunt semnalate, este esențial ca școala să asigure protecția copilului și să gestioneze cu responsabilitate conflictele, pentru a preveni deteriorarea climatului educațional și impactul negativ asupra dezvoltării emoționale a elevilor.

Bullying la Questfield International College: investigație asupra unei situații semnalate sistematic

Investigația realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție redacției relevă o situație de bullying repetat, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni la Școala Questfield Pipera, cunoscută și sub denumirea de Questfield International College. Potrivit familiei copilului vizat, sesizările scrise adresate conducerii și cadrelor didactice nu au fost urmate de măsuri documentate sau intervenții oficiale clare. În plus, un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi exprimat presiuni de retragere, reflectă o posibilă ruptură între misiunea educațională declarată și practica instituțională efectivă.

Semnalări repetate și lipsa intervențiilor documentate

Documentele și comunicările analizate indică faptul că familia elevului a transmis în mod constant sesizări scrise către învățătoarea clasei, directorul școlii și fondatoarea instituției, solicitând intervenții imediate, protecție și clarificări în scris. Cu toate acestea, nu există dovezi scrise care să ateste aplicarea unor măsuri concrete, sancțiuni sau planuri de consiliere psihopedagogică. Intervențiile invocate par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate, ceea ce a contribuit, conform relatărilor, la escaladarea situației.

Manifestări agresive și stigmatizarea medicală ca formă de bullying

Elevul vizat a fost supus zilnic unor comportamente agresive, inclusiv jigniri, umiliri publice și excludere socială. Mai mult, în colectivul școlar a fost folosită o etichetare medicală cu caracter degradant, repetitivă, menită să marginalizeze și să ridiculizeze copilul. Specialiștii consultați de redacție consideră că astfel de practici depășesc conflictele obișnuite și constituie forme severe de violență psihologică.

• Jigniri directe și umiliri în prezența altor elevi;
• Etichetare medicală utilizată ca instrument de marginalizare;
• Absenta unui cadru instituțional de protecție și intervenție;
• Impact emoțional semnificativ asupra copilului, inclusiv anxietate și retragere socială.

Absența reacțiilor oficiale și transferul responsabilității către familie

Gestionarea cazului pare să fi fost predominant informală. Familia a transmis multiple solicitări pentru protejarea confidențialității și oprirea fenomenului, însă răspunsurile scrise au lipsit. Potrivit documentelor, situația a fost uneori caracterizată ca o „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”, ceea ce a redus percepția gravității și a mutat responsabilitatea asupra familiei. În acest context, familia a resimțit presiuni pentru retragerea copilului din școală.

Stigmatizarea medicală – o formă agravată a bullyingului

Stigmatizarea medicală utilizată în mod repetat în colectivul Școlii Questfield Pipera a fost raportată ca o sursă majoră de umilire și excludere socială. Aceasta nu a fost tratată ca o problemă serioasă, iar lipsa reacțiilor oficiale documentate a permis perpetuarea acesteia. Specialiștii subliniază că astfel de comportamente afectează profund dezvoltarea emoțională a copilului și pot avea consecințe pe termen lung.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii: între pasivitate și normalizarea fenomenului

Din relatarea familiei și din corespondență rezultă că, deși cadrele didactice erau martore directe ale agresiunilor, intervențiile lor nu au fost eficiente și nici însoțite de măsuri formale. Conducerea școlii nu a documentat decizii, planuri de intervenție sau sancțiuni, ceea ce a creat un climat în care bullyingul a fost tolerat. Această lipsă de trasabilitate împiedică evaluarea responsabilității și monitorizarea măsurilor.

Declarația fondatoarei și efectele sale instituționale

Un moment relevant al investigației îl constituie răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care, în contextul discuției cu familia, ar fi exprimat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această exprimare, potrivit familiei, a fost percepută ca o presiune pentru retragerea copilului și reflectă o posibilă prioritizare a intereselor economice sau administrative în detrimentul protecției elevului. Școala nu a transmis un punct de vedere oficial cu privire la această afirmație.

Confidențialitatea și presiunile asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, însă documentele indică că acestea ar fi fost divulgate în mediul școlar, iar copilul ar fi fost expus unor interpelări publice legate de sesizările făcute. Specialiștii consultați consideră că astfel de practici pot constitui presiuni psihologice instituționale, afectând echilibrul emoțional al copilului.

Răspunsul instituțional întârziat și reacția după implicarea juridică

După mai bine de opt luni în care sesizările au rămas fără răspunsuri oficiale și fără măsuri documentate, conducerea școlii a reacționat vizibil în urma implicării echipei de avocați a familiei și a transmiterii notificărilor cu caracter juridic. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care declanșează reacția instituțională și modul în care este prioritizată protecția copilului.

Raport psihologic și consecințele asupra copilului

Documentele atașate investigației includ un raport psihologic clinic detaliat, de peste zece pagini, emis de un specialist recunoscut, care confirmă efectele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în cadrul școlii. Raportul descrie manifestări precum anxietate accentuată, retragere socială și refuz școlar, evidențiind impactul profund asupra dezvoltării copilului.

Reacția oficială a școlii și comunicarea către părinți

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor în care a calificat situațiile reclamate drept simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei și ridică semne de întrebare privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul. De asemenea, după publicarea articolului, redacția a primit informații privind contacte informale ale școlii cu alte instituții de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, aspecte ce au fost solicitate pentru clarificări publice.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Investigația evidențiază un model în care sesizările repetate privind bullyingul și stigmatizarea medicală la Școala Questfield Pipera nu au fost urmate de măsuri documentate și eficiente. Lipsa unui cadru administrativ clar, preferința pentru soluții informale și întârzierea reacției instituționale au contribuit la perpetuarea unui climat educațional nesigur și la afectarea gravă a copilului vizat. Declarația atribuită fondatoarei și gestionarea confidențialității ridică semne de întrebare privind angajamentul real al școlii față de protecția elevilor săi. Rămâne deschisă întrebarea fundamentală: ce mecanisme reale de protecție oferă instituția atunci când un copil reclamă un abuz sistematic?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro